Rezultate

16 iun.

DOOM 2: a destructura – pe deşelate

* a destructura apare ca noutate, verb cu indicativul prezent el destructurează; are două variante acceptate pentru despărţirea în silabe – des-truc-tu-ra/de-struc-tu-ra

! destui este un pronume nehotărât care suferă o serie de schimbări; forma de masculin plural este exemplificată în structura destui gândesc aşa, iar despre forma de feminin destule, se precizează că poate avea şi valoare neutră – a îndurat destule; forma de genitiv-dativ e destulora, iar cea de acuzativ e a (la) destui – pentru masculin şi a (la) destule – pentru feminin, adică voturile destulora/a destui şi s-a adresat destulora/la destui

* destul apare cu o valoare nouă în DOOM, adverb cu sensul de „suficient de, aproximativ, relativ”, în structuri de tipul destul de buni (structură invariabilă, desigur)

! a se deşănţa trece în categoria reflexivelor, verb rar folosit, cu indicativul prezent se deşănţează. Familia sa lexicală se îmbogăţeşte cu *deşănţat, care poate avea atât valoare adjectivală, cât şi valoare substantivală, masculin cu pluralul deşănţaţi şi femininul deşănţată/deşănţate.

* pe deşelate este locuţiune adverbială

07 apr.

Mississippi

Totuşi, nu suficient :D

24 ian.

a cotiza

Verbul a cotiza îşi stabileşte sensurile de bază în două direcţii principale. Înseamnă pe de o parte „a plăti o cotă-parte, o cotizaţie”, adică o sumă fixă achitată periodic de către membrii unei organizaţii sau ai unei asociaţii. Pe de altă parte, sensul reflexiv (rar folosit) presupune uniunea, efortul conjugat, pentru a participa la o cheltuială comună, iar substantivul cotizaţie desemnează, prin extindere de sens, orice contribuţie bănească la acest fel de aranjamente.

Dincolo de paginile dicţionarului, cuvântul are un sens conotativ extrem de neplăcut, ca de altfel toate lucrurile care vorbesc de dare de bani în viaţa omului. Însă acesta, mai mult ca altele, îşi pierde orice valenţe binevoitoare, pentru că se asociază, obligatoriu, cu „vrei – dai! nu dai – nu ai!” care atât de rău ne distorsionează, nouă românilor, pespectiva asupra lucrurilor. Am ajuns să fim convinşi de faptul că vorba aceasta ne e suficientă pentru a rezolva toate problemele care par peste puterile noastre. Nu eşti în stare să-ţi iei examenele – cotizezi şi se rezolvă; nu se uită niciun doctor la tine – un plic în buzunar face minuni; ai vreo idee pe care o consideri valoroasă, dar nimeni nu se opreşte s-o analizeze – banul îţi cumpără toată atenţia de care ai nevoie.

Continuare »

19 ian.

„Fire and Ice” de Robert Frost

Some say the world will end in fire,
Some say in ice.
From what I’ve tasted of desire
I hold with those who favor fire.
But if it had to perish twice,
I think I know enough of hate
To say that for destruction ice
Is also great
And would suffice.
Unii spun că lumea va sfârşi în flăcări,
Alţii spun că în gheaţă.
Din ce-am gustat eu din dorinţă,
Îi cred pe cei ce spun în flăcări.
Dar dacă ar fi să pier de două ori,
Cred că am învăţat destule despre ură
Ca să spun că pentru distrugere
E la fel de bună şi gheaţa
Şi ar fi suficientă.

17 ian.

a boicota

Sensurile verbului a boicota îmi apar mie diferenţiate întru câtva prin perspectiva din care este analizată acţiunea. Dacă se are în vedere persoana care o realizează, vorbim despre „a exercita, a aplica un boicot”, iar dacă răsucim puţin privirea şi spre cel care va suporta consecinţele ei, avem „a supune unui boicot”. Şi cred că aceasta din urmă este, de fapt, nuanţa originară a cuvântului, pentru că termenul provine de la numele primului individ care a suferit o astfel de măsură extremă (Charles Boycott). În context familiar, termenul asimilează sensul extins al expresiei „a pune la index”, care completează semnificaţia fără a recurge la elemente din familia lexicală a verbului.

Continuare »

09 dec.

DOOM 2: debleia – debuşeu

* a debleia este un verb care înseamnă „a degaja un teren”, cu indicativul prezent el debeiază şi noi debleiem, condiţionalul el să debleieze şi gerunziul debleind

* a debranşa apare ca noutate (şi necesitate pentru unii, pe vremurile astea…), verb cu indicativul prezent el debranşează şi noi debranşăm, conjunctivul el să debranşeze şi gerunziul debranşând; aş considera suficient de utilă varianta reflexivă, dar deocamdată nu-i. Din aceeaşi familie lexicală, primim în dar şi *debranşare, cu genitiv-dativul debranşării (ca în „vremea debranşării a sosit”), dar şi cu pluralul debranşări (în masă, presupun).

* Debreţin / Debrecen ( în varianta maghiară c se pronunţă ţ) este substantiv propriu neutru ce are acceptate ambele forme

* a debusola are precizată o singură formă, de indicativ prezent el/ea debusolează

! debuşeu e un substantiv neutru articulat debuşeul, care are acum două forme de plural acceptate debuşee/debuşeuri

© 2024 blog.ro-en.ro