În fiecare an, Lake Superior State University din Michigan realizează o listă a cuvintelor şi expresiilor care au devenit agasante prin folosire greşită, excesivă sau fără rost. Ajunsă la a 34-a ediţie, lista pentru 2008 cuprinde o serie de 15 termeni, selectaţi din 5000 de nominalizări.

Continuare »

Firma japoneză NEC a anunţat că a realizat primul sistem de traducere automată în timp real pentru telefoane mobile, fără a folosi un dispozitiv extern, care poate traduce instant din japoneză în engleză. Folosind un program de recunoaştere vocală, sistemul afişează textul „auzit”, apoi îl traduce în limba engleză. Performanţa este posibilă datorită unui microcip specializat, realizat de NEC. Sistemul poate recunoaşte 50000 de cuvinte în limba japoneză şi este optimizat pentru fraze uzuale necesare turiştilor. Ar fi destul de uşor ca traducerea în limba engleză să fie şi pronunţată prin sinteză vocală, dar această funcţie nu a fost implementată deocamdată. Reprezentanţii firmei spun că se va lucra în continuare la perfecţionarea traducerii, cu scopul declarat de a facilita comunicarea între toţi oamenii, indiferent de limba pe care o vorbesc.

Verbul a se pisici s-a format prin derivare din substantivul pisică – și se știe că ce se naște din pisică șoareci mănâncă! Se folosește mai ales în registrul familiar și este sinonim cu a se alinta ori cu a se linguși (ca o pisică, evident!). Dicționarele mai recente adaugă și o accepție regională, folosită în Oltenia, unde termenul poate însemna a se reproduce – folosit pentru pisici.

De cele mai multe ori, verbul are conotații negative. La copii poate mai merge cum mai merge, deși obiceiul e enervant și păgubos, dar oamenii în toată, mai ales femeile (de bărbați nu mai zic), par a da dovadă, în fapt, de imaturitate, când recurg la acest tip de comportament. Este adevărat că depinde foarte mult de locul și circumstanțele acestor situații, dar pe mine mă scoate din sărite, de cele mai multe ori.

Mai puțin la pisici. Când e vorba de pisici, mă topesc pur și simplu! Cel puțin a mea… e un spectacol delicios. Se alintă, miaună, își trece coada pe lângă mine… o desfășurare întreagă de forțe, pentru a-mi atrage atenția și a câștiga o mângâiere. Nu face asta doar când îi e foame sau pentru a obține ceva, dar tot așa de adevărat e că, dacă n-are chef de tine, n-are! Așa că am învățat să profit de momentele ei de tandrețe și să mă bucur când sunt în grațiile ei.

Verbul a cheltui vine din maghiară – költeni și are două sensuri principale. Primul se referă la „a da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.” și poate fi folosit și cu valoare peiorativă – „a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc.”. Cel de-al doilea are o accepție mai generală (și figurată) – „a consuma, a folosi energie, timp etc.”, pentru că – nu-i așa? – banul nu e singura valoare pe care o apreciem.

Există situații în care verbul stabilește sinonimii puțin în afara acestor două utilizări de bază, referindu-se la situații ce implică obligativitatea, necesitatea, nu în mod obligatoriu cheltuiala fără temei: a cumpăra, a plăti, a consuma, a petrece (timpul, viața), a întrebuința, a folosi, a desface, a plasa, a vinde. Nuanța reflexivă este un franțuzism utilizat despre oameni – „a-și consuma, a-și risipi forțele intelectuale sau fizice”.

Dintre verbele echivalente mai… plastice (ori expresive), putem aminti: a arunca, a azvârli, a împrăștia, a prăpădi, a zvârli, livrescul a prodiga, precum și o serie de regionalisme și arhaisme – a prăda, a mătrăși, a părădui, a spesa, a rășchira, a afierosi, dar și pe cele figurate – a înghiți, a mânca, a păpa, a toca (care subliniază lăcomia). Antonimele sunt, în mod evident, a economisi și a strânge.

Continuare »

Verbul a ospăta vine din latinescul hospitare, are două variante fonetice cunoscute – a ospita și a ospeta – și două sensuri principale. Unul dintre acestea este dat de dicționare ca fiind cel actual (de care ne vom și ocupa astăzi), pe când cel de-al doilea apare ca învechit și popular – a mânca, iar prin extindere de sens – a petrece, a benchetui, a chefui, a prăznui.

Primul sens însă – cum spuneam, folosit azi – se referă la „a primi (pe cineva) în casă ca oaspete, oferindu-i mâncare și băutură (din belșug)” ori, pur și simplu, „a da de mâncare”, sinonim cu a trata, a cinsti, a omeni, a servi, a tratarisi.

Continuare »

Verbul a înierna este format prin derivare, de la cuvântul de bază a ierna (un verb mult mai des folosit și mai cunoscut), cu prefixul în-. Are două semnificații, dintre care prima se apropie mai mult de sensul termenului de origine – „a-și petrece iarna undeva”, iar cea de-a doua se referă la „a începe frigul iernii”.

Cuvântul pare a fi menționat doar în Micul dicționar academic, a cărui ediție a II-a a apărut în 2010. DOOM2 nici măcar nu-l menționează, dar, cu toată pasiunea mea pentru DOOM2, trebuie să mă opresc azi asupra lui. Pentru că prea a venit frumos…

Continuare »