15 Apr

„Sonnet XLVI” de Samuel Daniel

Let others sing of knights and paladines
In aged accents and untimely words;
Paint shadows in imaginary lines
Which well the reach of their high wits records:
But I must sing of thee, and those fair eyes
Authentic shall my verse in time to come,
When yet th’ unborn shall say, „Lo where she lies
Whose beauty made him speak that else was dumb.”
These are the arks, the trophies I erect,
That fortify thy name against old age;
And these thy sacred virtues must protect
Against the dark, and time’s consuming rage.
Though th’ error of my youth they shall discover,
Suffice they show I liv’d and was thy lover.
Să cânte alţii – prinţii, paladinii
În stihuri vechi şi-n vraişte de cuvinte,
Pictând năluci în fanteziste linii
Ce numai geniul lor în zbor le prinde;
Ci eu de tine viersuri, şi de aceea
Ce scriu de ochii tăi e-adevărat –
Spre-a zice strănepoţii: Ea-i femeia,
Ai cărei nuri, un mut au vindecat.
În slove-i stela, cripta ce-ţi clădesc
Spre nenvechirea numelui să-ţi fie;
Şi ele zestrea sfântă ţi-o păzesc
De Beză şi de-a Timpului urgie.
Deşi nemeşter, versu-i semn vădit
C-am vieţuit cândva şi te-am iubit.
Samuel Daniel traducere de Tudor Dorin

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

© 2017 blog.ro-en.ro