11 nov.

„Sonet XLI” de William Shakespeare

Those pretty wrongs that liberty commits
When I am sometime absent from thy heart,
Thy beauty and thy years full well befits,
For still temptation follows where thou art.
Măruntele păcate-n care cade
inima ta, de-o părăsesc o clipă,
li-s pe măsura anilor tăi poate,
ispitele când te urmează-n pripă.
Gentle thou art, and therefore to be won;
Beauteous thou art, therefore to be assailed;
And when a woman woos, what woman’s son
Will sourly leave her till he have prevailed?
Eşti nobil, deci eşti prada cea de seamă,
frumos, stârneşti asalturile numa’
şi ce bărbat dacă muierea-l cheamă
o va lăsa fără să-şi facă suma?
Ay me, but yet thou mightst my seat forbear,
And chide thy beauty and thy straying youth,
Who lead thee in their riot even there
Where thou art forced to break a two-fold troth:
Vai mie! -ai fi putut să-mi uiţi conacul
să-ţi mustri frumuseţea şi-acel farmec
ce te-a mânat într-ânsul să-ţi faci veacul
şi-ajunse două jurăminţi să darme:
Hers, by thy beauty tempting her to thee,
Thine, by thy beauty being false to me.
Al ei, prin vraja împlinind ispite
al tău, prin vraja care mă ucide…
William Shakespeare traducere de Gheorghe Tomozei

Adauga un comentariu!



Alte articole pe subiecte similare

© 2024 blog.ro-en.ro