06 Mai

„Sonet CXXII” de William Shakespeare

Thy gift, thy tables, are within my brain
Full charactered with lasting memory,
Which shall above that idle rank remain
Beyond all date, even to eternity;
Ţin filele de tine scrise-n minte
cu litere fierbinţi, de neuitare,
ce-s mai presus de slova mea cuminte
cu care-nfrunt eternităţi şi zare.
Or at the least so long as brain and heart
Have faculty by nature to subsist,
Till each to razed oblivion yield his part
Of thee, thy record never can be missed.
Sau le voi ţine-n inimă şi-n fapte,
ştiindu-le dăinuitoarea fire
nicicând pierdute-n risipiri şi noapte
şi pururi rămânând în amintire?
That poor retention could not so much hold,
Nor need I tallies thy dear love to score;
Therefore to give them from me was I bold,
To trust those tables that receive thee more.
Memoria-mi în prăfuita-i rază
doar scrisa ta întreagă o reţine
şi dragostea-n răboj nu şi-o crestează,
ea crede doar cuvântul de la tine.
To keep an adjunct to remember thee
Were to import forgetfulness in me.
Printr-un alt semn la mine să te-aduc?
Aş fi ca altul nimenea, uituc…
William Shakespeare traducere de Gheorghe Tomozei

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

© 2017 blog.ro-en.ro