08 Mai

„Psalm” de Lucian Blaga

O durere totdeauna mi-a fost singurătatea ta ascunsă
Dumnezeule, dar ce era să fac?
Când eram copil mă jucam cu tine
şi-n închipuire te desfăceam cum desfaci o jucărie.
Apoi sălbăticia mi-a crescut,
cântările mi-au pierit,
şi fără să-mi fi fost vreodată aproape
te-am pierdut pentru totdeauna
în ţărână, în foc, în văzduh şi pe ape.
Your hidden solitude always made me sad,
but what could I do, God?
When I was a child, I played with you
and in imagination took you to pieces like a toy.
Then my wildness grew and my songs died,
and without your being with me
I lost you forever
in earth, in air, in fire, in water.
Între răsăritul de soare şi-apusul de soare
sunt numai tină şi rană.
În cer te-ai închis ca-ntr-un coșciug.
O, de n-ai fi mai înrudit cu moartea
decât cu vieaţa,
mi-ai vorbi. De-acolo unde eşti,
din pământ ori din poveste mi-ai vorbi.
From sunrise to sunset I am
plague and mud.
You have shut yourself always in the sky as in a coffin
and if you were not closer kin to death than to life
you would speak to me from where you are
you would speak to me from within the earth, within the tale.
În spinii de-aci arată-te Doamne,
să ştiu ce-aştepţi de la mine.
Să prind din văzduh suliţa veninoasă
din adânc azvârlită de altul să te rănească subt àripi?
Ori nu doreşti nimic?
Eşti muta, neclintita identitate
(rotunjit în sine a este a),
nu ceri nimic. Nici măcar rugăciunea mea.
Show me, God, here among the thorns
what is it you want of me.
To catch in the air the poisoned spear others threw
from the depths to wound you beneath your wings?
Or do you want nothing of me?
You are still, mute identity,
(alpha round itself is alpha),
and you ask me for nothing, not even for my prayers.
Iată, stelele intră în lume
deodată cu întrebătoarele mele tristeţi.
Iată, e noapte fără ferestre-nafară.
Dumnezeule, de-acum ce mă fac?
În mijlocul tău mă dezbrac. Mă dezbrac de trup
ca de-o haină pe care-o laşi în drum.
Look at the stars coming into the world
with my own questioning griefs.
It is night, and there are no windows in it.
What am I to do from now on, God?
In you I take off my body
as if it were an old suit left in the middle of the road.
Lucian Blaga traducere de R. MacGregor-Hastie

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

  • No related posts:

© 2017 blog.ro-en.ro