28 Sep

“Povestea codrului” de Mihai Eminescu

Împărat slăvit e codrul,
Neamuri mii îi cresc sub poale,
Toate înflorind din mila
Codrului, Măriei-Sale.
Mighty emperor is the forest,
High dominion does he wield,
And a thousand races prosper
‘Neath the shelter of his shield.

Lună, Soare şi Luceferi
El le poartă-n a lui herb,
Împrejuru-i are dame
Şi curteni din neamul Cerb.
The moon, the sun and Lucifer
Do round his kingdom ever sphere;
While lords and ladies of his court
Are of the noble race of deer.
Crainici, iepurii cei repezi
Purtători îi sunt de veşti,
Filomele-i ţin orchestrul
Şi isvoare spun poveşti.
Hares, his heralds and his postmen,
Carry rapidly his mails;
Birds his orchestra composing,
Springs that tell him thousand tales.
Peste flori, ce cresc în umbră,
Lângă ape pe potici,
Vezi bejănii de albine,
Armii grele de furnici…
Midst the flowers that grow in shadow
By the streams and in the grass,
Bees in golden clouds are swarming,
Ants in mighty armies pass …
Hai şi noi la craiul, dragă,
Şi să fim din nou copii,
Ca norocul şi iubirea
Să ne pară jucării.
Come, let us again be children
In the woods we loved of yore
So that life, and luck, and loving
Seem a game and nothing more.
Mi-a părea cum că natura
Toată mintea ei şi-a pus,
Decât orişice păpuşă
Să te facă mai presus;
For I feel that mother nature
All her wisdom did employ
But to raise you over living
And of life to make your toy.
Amândoi vom merge-n lume
Rătăciţi şi singurei,
Ne-om culca lângă isvorul
Ce răsare sub un tei;
You and I away shall wander
Quite alone where no one goes,
And we’ll lie beside the water
Where the flowering lime-tree grows.
Adormi-vom, troieni-va
Teiul floarea-i peste noi,
Şi prin somn auzi-vom bucium
De la stânele de oi.
As we slumber, on our bodies
Will the lime its petals lay,
While in sleep, sweet distant bagpipes
We will hear some shepherd play.
Mai aproape, mai aproape
Noi ne-om strânge piept la piept…
O, auzi cum cheam-acuma
Craiul sfatu-i înţelept!
Hear so much, and closer clinging,
Heart to heart in lover’s wise,
Hear the emperor call his council
And his ministers advise.
Peste albele izvoare
Luna bate printre ramuri,
Împrejuru-ne s-adună
Ale Curţii mândre neamuri.
Through the silver spreading branches
Will the moon the stream enlace,
And around us slowly gather
Courtiers of many a race.
Caii mării, albi ca spuma,
Bouri nalţi cu steme-n frunte,
Cerbi cu coarne rămuroase,
Ciute sprintene de munte –
Horses proud, as white as wave crests,
Many-branching horned stags,
Bulls with stars upon their fore heads,
Chamois from the mountain crags.
Şi pe teiul nostru-ntreabă
Cine suntem, stau la sfaturi,
Iară gazda noastră zice,
Dându-şi ramurile-n laturi:
And the lime-tree they will question
Who we are; and stand and wonder,
While our host will softly answer
Parting wide his boughs asunder:
– „O, priviţi-i cum visează
Visul codrului de fagi!
Amândoi ca-ntr-o poveste
Ei îşi sunt aşa de dragi!”
„Look, o look how they are dreaming
Dreams that in the forest grow;
Like the children of some legend
Do they love each other so”.
Mihai Eminescu traducere de Corneliu M. Popescu

2 comentarii la ““Povestea codrului” de Mihai Eminescu”

  1. 1
    gabriela mihailov spune:

    Am nevoie de definitia cuvantului ” filome „din a 3 a strofa . Multumesc!!

  2. 2
    Veronica S spune:

    Termen vechi folosit pentru privighetoare. Conform DEX:

    FILOMÉLĂ, filomele, s. f. (Înv.) Privighetoare. – Din fr. philomèle.

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

© 2017 blog.ro-en.ro