28 Noi

„Limba noastră” de Alexei Mateevici

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
A treasure is our language that surges
From deep shadows of the past,
Chain of precious stones that scattered
All over our ancient land.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
A burning flame is our language
Amidst a people waking
From a deathly sleep, no warning,
Like the brave man of the stories.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Our language is made of songs
From our soul’s deepest desires,
Flash of lighting striking swiftly
Through dark clouds and blue horizons.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Our language is the language of bread
When the winds blow through the summer,
Uttered by our forefathers who
Blessed the country through their labour.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Our language is the greenest leaf
Of the everlasting forests,
Gentle river Nistru’s ripples
Hiding starlight bright and shining.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.
Utter no more bitter cries now
That your language is too poor,
And you will see with what abundance
Flow the words of our precious country.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate, –
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Our language is full of legends,
Stories from the days of old.
Reading one and then another
Makes one shudder, tremble and moan.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Our language is singled out
To lift praises up to heaven,
Uttering with constant fervour
Truths that never cease to beckon.
Limba noastra-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.
Our language is more than holy,
Words of homilies of old
Wept and sung perpetually
In the homesteads of our folks.
Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării ‘n care geme.
Resurrect now this our language,
Rusted through the years that have passed,
Wipe off filth and mould that gathered
When forgotten through our land.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Gather now the sparkling stone,
Catching bright light from the sun.
You will see the endless flooding
Of new words that overflow.
Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
A treasure will spring up swiftly
From deep shadows of the past,
Chain of precious stones that scattered
All over our ancient land.

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

© 2017 blog.ro-en.ro