07 dec.

„Iarna pe uliţă” de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Straying flakes have dropped since last night
Until now – and it‘s fine weather;
Clouds, like bags of blue-black leather,
Westwards burst, yet o‘er the village
Hang together.

Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Though not sunny, it is pleasant,
Smoke wraps up the stream below.
The wind has abated now,
But the village-street betokens
Awful row.
Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.
It‘s the children. With their sledges
They come down and, cheeks aglow,
Laugh and leap and stop and go,
Often kneeling willy-nilly
In the snow.
Gură fac ca roata morii;
Şi de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gâlcevesc
Vrăbii gureşe, când norii
Ploi vestesc.
And their noise recalls the windmill
For they never stop their clatter,
Just like sparrows that will chatter
On the fence, when clouds forebode
Rains and spatter.
Cei mai mari acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierate puşi;
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi plâng grămadă
Pe la uşi.
The teenagers are now brawling,
Ready for encounters foul;
At the doors, all with a scowl,
Hungry nippers wait and whimper,
Cry and howl.
Colo-n colţ acum răsare
Un copil, al nu ştiu cui,
Largi de-un cot sunt paşii lui,
Iar el mic, căci pe cărare
Parcă nu-i.
A young one all of a sudden
Turns the corner of a cot.
His steps, inch-long: he, a dot;
You would swear that on the footway
He is not.
Haina-i măturând pământul
Şi-o târăşte-abia, abia:
Cinci ca el încap în ea,
Să mai bată, soro, vântul
Dac-o vrea!
Hardly can he bear the fur-coat.
Hardly trail it on the ground;
Five like him it wrap round –
Let the wind, if he so chooses
Blow and pound!
El e sol precum se vede,
Mă-sa l-a trimis în sat,
Vezi de-aceea-i încruntat,
Şi s-avântă, şi se crede
Că-i bărbat;
He‘s a messenger – his mother
Sent him out for some great plan;
So he frowns as best he can,
Crawls and stalks and faces danger
Like a man!
Cade-n brânci şi se ridică
Dând pe ceafă puţintel
Toată lâna unui miel:
O căciulă mai voinică
Decât el.
He falls flat, then, slowly rising,
Cocks a little on his head
All the wool a lamb once had:
Fancy a fur-cap much bigger
Than the lad.
Şi tot vine, tot înoată,
Dar deodată cu ochi vii,
Stă pe loc să mi te ţii!
Colo, zgomotoasa gloată,
De copii!
Swimming on, all of a sudden,
He stands still, and his eyes stare
With astonishment. Beware!
The uproarious troop of children
Loom up there!
El degrabă-n jur chiteşte
Vrun ocol, căci e pierdut,
Dar copiii l-au văzut!
Toată ceata năvăleşte
Pe-ntrecut.
In the yards, thrilled by the uproar,
Dogs spring at them barking, women
Leave their wonted, pressing chore
For the gate, and old men open
The front door.
Uite-i, mă, căciula, frate,
Mare cât o zi de post
Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dânsa şapte sate
Adăpost!
Hastily he looks around him
For a shelter against hell,
Hut the boys, spotting him well,
Rush at him a triumphant,
Gruesome yell.
Unii-l iau grăbit la vale,
Alţii-n glumă parte-i ţin
Uite-i, fără pic de vin
S-au jurat să-mbete-n cale
Pe creştin!
„What a fur-cap! Tall and wide
a fast-day! What a monster
Of a bear had such a hide!
Seven villages can surely
Get inside!”
Vine-o babă-ncet pe stradă
În cojocul rupt al ei
Şi încins cu sfori de tei.
Stă pe loc acum să vadă
Şi ea ce-i.
Some make fun of him, some others
Greet him with a nice ―hello‖ –
They have, really, sworn to mellow,
Without any drop of wine,
The poor fellow!
S-oţărăşte rău bătrâna
Pentru micul Barba-cot.
Aţi înnebunit de tot
Puiul mamii, dă-mi tu mâna
Să te scot!
An old woman, in her fur-coat
Ragged, tied up with a long
Linden bast, perceives the throng
And stops dead to get an inkling
Of what‘s wrong.
Cică vrei să stingi cu paie
Focul când e-n clăi cu fân,
Şi-apoi zici că eşti român!
Biata bab-a-ntrat în laie
La stăpân.
For the dandiprat, the gammer
Tries to put the rogues to rout.
„You are crazy all, no doubt –
Darling, stretch a hand and I will
Help you out!”
Ca pe-o bufniţ-o-nconjoară
Şi-o petrec cu chiu cu vai,
Şi se ţin de dânsa scai,
Plină-i strâmta ulicioară
De alai.
Can you choke a fire with straw-wisps
When it burns in stacks of hay?
Is that the wise peasant‘s way?
Let the crone rid of the devil
If she may!
Nu e chip să-i faci cu buna
Să-şi păzească drumul lor!
Râd şi sar într-un picior,
Se-nvârtesc şi ţipă-ntruna
Mai cu zor.
She is hemmed in like an owl
While dire racket follows her,
And each boy sticks like a burr,
And the whole street of the village
Is astir.
Baba şi-a uitat învăţul:
Bate,-njură, dă din mâini:
Dracilor, sunteţi păgâni?
Maica mea! Să stai cu băţul
Ca la câini!
And the crone forgets good manners,
Threatens, buffets, swears and flogs;
„Devils, are you heathen hogs?
My! You only obey cudgels
As do dogs!”
Şi cu băţul se-nvârteşte
Ca să-şi facă-n jur ocol;
Dar abia e locul gol,
Şi mulţimea năvăleşte
Iarăşi stol.
She turns round to force a clearing
With her staff – an oath, a pledge!
But as soon as there‘s a wedge,
In rushes the set, restoring
The tight hedge.
Astfel tabăra se duce
Lălăind în chip avan:
Baba-n mijloc, căpitan,
Scuipă-n sân şi face cruce
De Satan.
Whistling, shouting, running, hopping.
The band moves off, while the gammer,
The caboodle overtopping,
Strikes, crosses herself, and hisses
Without stopping.
Ce-i pe drum atâta gură?
Nu-i nimic. Copii ştrengari.
Ei, auzi! Vedea-i-aş mari,
Parcă trece-adunătură
De tătari!
„Why this hellish hurly-burly?”
„Just some boisterous young ones,”
„Thought it was a troop of Huns!
May I live to see you all
Grown-up, sons!”
George Coşbuc traducere de Leon Leviţchi

Adauga un comentariu!



Alte articole pe subiecte similare

© 2024 blog.ro-en.ro