Arhiva categoriei 'Vorbe despre verbe'

20 Feb

a tânji

Verbul a tânji vine din slava veche (tonziti) și este intrazitiv (după cineva sau după ceva) și are surprinzător (cel puțin din punctul meu de vedere) de multe sensuri. Mai întâi, pleacă de la o problemă medicală – „a se afla într-o stare de slăbiciune fizică, a fi bolnăvicios, a avea o boală neidentificată (fără a cădea la pat)”, fiind echivalent cu a lâncezi și cu a zăcea.

Ca o consecință firească, se poate folosi despre plante – iar, prin extindere de sens, poate face referire și la locul unde cresc acestea. În această situație, stabilește sinonimie cu termeni precum a se îngălbeni, a se veșteji, a se ofili, a se păli, a se trece, a se usca, dar are și un sens figurat, sintetizat de verbul a stagna.

Continuare »

13 Feb

a (se) oglindi

Verbul a (se) oglindi vine din limba slavă – oglendati, având atât o dimensiune tranzitivă, cât și reflexivă. Cea mai des utilizată explicație este „a (se) proiecta pe o suprafață lucioasă sau într-o oglindă”, fiind sinonim cu a (se) răsfrânge, a (se) reflecta. O serie sinonimică ce m-a surprins este alcătuită din a analiza, a cerceta, a examina, a măsura, a observa, a scruta, a studia, a urmări.

Valoarea reflexivă se folosește și despre oameni (deși apare destul de rar și, de obicei, cu oarecare intenție stilistică) – „a se privi în oglindă, a se admira privindu-se în oglindă” , sau cu sens figurat, despre stări, fenomene, acțiuni etc. – „a apărea ca un reflex al anumitor împrejurări, a fi înfățișate de ceva, a-și găsi expresia sau ecoul”.

Continuare »

06 Feb

a (se) divide

Verbul a (se) divide vine din latinescul dividere (există și în italiană dividere) și are atât valoare tranzitivă, cât și valoare reflexivă. Un aspect extrem de interesant este faptul că verbul acesta nu are forme decât pentru timpul prezent.

Termenul este sinonim cu a (se) împărți, a (se) diviza, a (se) descompune, a (se) despărți, a (se) fracționa, a (se) fragmenta, a (se) îmbucăți, a (se) scinda, a secționa, a (se) separa, a (se) tăia, dar și mai rar folositul a (se) dezalcătui.

Este cel mai apropiat de etimonul latinesc, dar, în același timp, mai puțin folosit decât dubletul a diviza (venit din franceză – diviser). Se poate divide o moștenire, se pot divide obiecte integrale, se pot divide numere.

Continuare »

30 Ian

a (se) reforma

Verbul a (se) reforma este la mare modă în zilele noastre. Vine, prin franțuzescul réformer, dintr-un vechi reformare (din latină). Varianta tranzitivă se referă la o situație, o concepție etc. și înseamnă „a schimba (în bine), a primeni o stare de lucruri”, fiind sinonim cu a ameliora, a îmbunătăți, a îndrepta. Varianta reflexivă pare a fi învechită și este echivalentă cu „a se forma din nou, a se reface”.

Mai puțin cunoscute – cel puțin din punctul meu de vedere – sunt sensurile care au în vedere bunurile („a scoate din folosință o unealtă, o mașină uzată, devenită inutilizabilă”) sau armata („a declara o persoană inaptă pentru serviciul militar și a o scoate din evidențele armatei”). Dar cea mai extinsă semnificație a termenului înseamnă a modifica, a schimba, pur și simplu. Iar dacă mă întrebați pe mine, cam așa se face reforma pe plai dâmbovițean: de dragul ei și-atât.

Continuare »

23 Ian

a motiva

Verbul a motiva nu are prea multe sensuri, dar am descoperit că-s acoperite toate, zilele astea. Vine din franceză (motiver) și este un verb tranzitiv care se referă, în primul rând, la „a expune cauzele unui fapt, ale unei atitudini, ale unei acțiuni” sau „a aduce explicații, argumente în favoarea unei acțiuni, argumente în favoarea unei acțiuni, a unei hotărâri; a prezenta drept just, legitim, aducând motive întru susținere”, fiind sinonim cu a legitima, a arăta, a explica, a expune, a îndreptăți, a susține.

Cel de-al doilea sens al termenului este unul mai special, utilizat în legătură cu situațiile școlare (ale elevilor și ale studenților), având în vedere obligația de „a prezenta o motivare (scrisă) pentru justificarea absențelor de la cursuri”, accepție echivalentă, pe lângă celelalte variante, cu a scuza, a justifica.

Continuare »

16 Ian

a patina

Verbul a patina este – evident! – unul de sezon și are dedicate, în dicționarele explicative, două articole diferite. Primul dintre acestea se referă la sensul folosit pentru obiectele de metal oxidabil și înseamnă „a căpăta patină”, fiind sinonim cu a se învechi, a se uza. Termenul se folosește și pentru acțiunea de „a face (prin diferite procedee tehnice) ca un obiect să capete patină”.

Cel de-al doilea articol are în vedere semnificația care ne interesează în mod deosebit zilele-astea. Există – evident! – o accepție pozitivă și una negativă, una care ne place și una care nu ne place, așa cum sunt, de altfel, toate lucrurile și treburile anotimpului ăstuia! Așadar, verbul se referă la oameni („a se da pe gheață cu patinele, a practica patinajul”) sau la roțile vehiculelor („a se învârti pe loc fără să înainteze”).

Prin extindere de sens, se ajunge foarte ușor la „a nu putea să înainteze sau a aluneca, abătându-se de la direcția de înaintare”, cu referire la întreaga mașină, nu doar la roți, sau „a se deplasa prin alunecare pe o suprafață lucie”, pentru orice altă situație. Cele mai cunoscute sinonime, utilizate în funcție de cât de dorită și controlată este acțiunea, sunt a derapa și a glisa. Dar îmi place patinatul cu mașina. Nu neapărat momentul în care pierd controlul, ci momentul în care, cuminte, mașina mea se redresează și îmi demonstrează, de fiecare dată, că ne înțelegem…

Continuare »

© 2017 blog.ro-en.ro