Arhiva categoriei 'Paralele'

03 Ian

„The Convergence of the Twain” de Thomas Hardy

(Lines on the loss of the „Titanic”) (Pe marginea scufundării „Titanicului”)
In a solitude of the sea
Deep from human vanity,
And the Pride of Life that planned her, stilly couches she.
În a mării singurătate,
Ferit de-a oamenilor vanitate
Şi de Mândria vieţii ce l-a plănuit, el zace-n adâncurile netulburate.
Steel chambers, late the pyres
Of her salamandrine fires,
Cold currents thrid, and turn to rhythmic tidal lyres.
Prin camerele de oţel odinioară
Ciudate ruguri pentru foc şi şfară,
Pătrund curenţii reci şi ritmici şi le fac liră şi vioară.
Over the mirrors meant
To glass the opulent
The sea-worm crawls — grotesque, slimed, dumb, indifferent.
Pe marile oglinzi menite
Să identifice elite
Foiesc vâscoase târâtoare, indiferente, mute şi pocite.
Jewels in joy designed
To ravish the sensuous mind
Lie lightless, all their sparkles bleared and black and blind.
Bogat lucrate giuvaericale
Ce gâdilau temperamente senzuale
Zac fără luciu, oarbe, negre, învelite-n bale.
Dim moon-eyed fishes near
Gaze at the gilded gear
And query: „What does this vaingloriousness down here?” …
Peşti cu vederea fumurie,
Privind scumpeturile vor să ştie:
„Ce caută aicea, jos, atâta fală şi trufie?”
Well: while was fashioning
This creature of cleaving wing,
The Immanent Will that stirs and urges everything
Căci, iată,-n timp ce bardă, braţ, baros
Zideau balaurului cioc tăios,
Voinţa care propulsează tot ce-i sus sau jos
Prepared a sinister mate
For her — so gaily great —
A Shape of Ice, for the time far and dissociate.
Îi pregătea un monstruos secund
(La început rotund şi scund),
Un chip de gheaţă pentru Timpul fără fund.
And as the smart ship grew
In stature, grace, and hue,
In shadowy silent distance grew the Iceberg too.
Şi-odată cu giganticul vapor,
Se întocmeau cu mare zor
Gheţarul tenebros, tăcut şi plutitor.
Alien they seemed to be;
No mortal eye could see
The intimate welding of their later history,
Destinul lor păruse răzleţit
Şi cine ar fi bănuit
Îngemănarea lor prin adevăr, istorie şi mit?
Or sign that they were bent
By paths coincident
On being anon twin halves of one august event,
Sau că, pornind din alte mări,
Îşi vor uni a lor cărări,
Ca jumătăţi ale unicei, augustei întâmplări?
Till the Spinner of the Years
Said „Now!” And each one hears,
And consummation comes, and jars two hemispheres.
Acestea, până când a zis Cel Sfânt:
„Acum!” şi-al nopţii ceas s-a frânt
Şi emisferele s-au întâlnit şi s-a căscat mormânt.
Thomas Hardy traducere de Leon Leviţchi

27 Dec

„Through the Looking-Glass” de Lewis Carroll

Child of the pure unclouded brow
And dreaming eyes of wonder!
Though time be fleet, and I and thou
Are half a life asunder,
Thy loving smile will surely hail
The love-gift of a fairy-tale.
Copil cu fruntea pură, făr’ de nor,
Şi cu minuni în ochi de vise plini!
Deşi-i fugară vremea – eu cobor,
Pe când tu sui mereu, cu paşii lini –
Surâsul tău cu drag va-ntâmpina
Darul iubirii în povestea mea.


Continuare »

20 Dec

„The Darkling Thrush” de Thomas Hardy

I leant upon a coppice gate
When Frost was spectre-grey,
And Winter’s dregs made desolate
The weakening eye of day.
The tangled bine-stems scored the sky
Like strings of broken lyres,
And all mankind that haunted nigh
Had sought their household fires.
Stam la o margine de crâng
Când Geru-i sur strigoi,
Şi drojdiile Iernii sting
Al zilei ochi vioi.
Suciţi, cârceii de hamei
Par frânte corzi de liră,
Şi-ntorşi acas’, vecinii mei
La vetre se-aciuiră.
The land’s sharp features seemed to be
The Century’s corpse outleant,
His crypt the cloudy canopy,
The wind his death-lament.
The ancient pulse of germ and birth
Was shrunken hard and dry,
And every spirit upon earth
Seemed fervourless as I.
Părea, colţos şi dur, pământul
Al Veacului leş… iar,
Sus, norii – cripta lui; şi vântul
Un vaier funerar.
Vechi plodul din sămânţa vie
Sfrijit şi sec părea,
Şi vlăguit, asemeni mie,
Tot ce mă-mpresura.
At once a voice arose among
The bleak twigs overhead
In a full-hearted evensong
Of joy illimited;
An aged thrush, frail, gaunt and small,
In blast-beruffled plume,
Had chosen thus to fling his soul
Upon the growing gloom.
Deodat’ un tril zbucnise prin
Uscate crengi, de sus,
Un cânt de voie-bună plin
Şi de avânt nespus;
Un schilav sturz, bătrân, plăpând
Şi cu penet zburlit,
În întunericul crescând
Cu foc ap piruit.
So little cause for carolings
Of such ecstatic sound
Was written on terrestrial things
Afar or nigh around,
That I could think there trembled through
His happy good-night air
Some blessed Hope, whereof he knew
And I was unaware.
Aşa puţin temei anume
Pentru-acest imn-colind
Sta scris pe tot ce e pe lume
Cât zările cuprind,
Încât mi-am zis că vreun fior
Vibra în melodie,
De noi nădejdi lui vestitor
Şi neştiute mie.
Thomas Hardy traducere de Leon Leviţchi

13 Dec

„Remembrance” de Emily Bronte

Cold in the earth—and the deep snow piled above thee,
Far, far removed, cold in the dreary grave!
Have I forgot, my only Love, to love thee,
Severed at last by Time’s all-severing wave?
Dormi în pământ, sub nea, dormi în neştire;
în rece groapă dormi, pe cellalt mal.
Au te-am uitat, tu, singura-mi iubire,
de care mă desparte-al vremii val?


Continuare »

06 Dec

„When Earth’s Last Picture Is Painted” de Rudyard Kipling

When Earth’s last picture is painted
And the tubes are twisted and dried
When the oldest colors have faded
And the youngest critic has died
We shall rest, and faith, we shall need it
Lie down for an aeon or two
‘Till the Master of all good workmen
Shall put us to work anew.
Când va fi zugrăvit ăst ultim tablou, şi paletele goale,
Când mort va fi ultimul critic, şi culorile pale,
Vom lua un repaos – zău, mult necesar – un eon sau chiar doi
Până ce Maistorul Bunelor Calfe ne-o pune la trebile noi.
And those that were good shall be happy
They’ll sit in a golden chair
They’ll splash at a ten league canvas
With brushes of comet’s hair
They’ll find real saints to draw from
Magdalene, Peter, and Paul
They’ll work for an age at a sitting
And never be tired at all.
Cei buni stând în jeţuri de aur vor fi fericiţi, pe-ndelete
Plimbând pe o pânză cât şesul peneluri din păr de comete.
Veni-vor sfinţi (Petru şi Pavel şi alţii) model să le fie;
Durata şedinţei de poză putând depăşi o vecie.
And only the Master shall praise us.
And only the Master shall blame.
And no one will work for the money.
No one will work for the fame.
But each for the joy of the working,
And each, in his separate star,
Will draw the thing as he sees it.
For the God of things as they are!
Doar Maistorul ne-o lăuda; şi să mustre doar Maistorul poate;
Şi nu vei lucra pentru bani, şi nici pentru celebritate,
Ci (toţi) pentru-a muncii plăcere, sub propria zodie stând;
Picta-vei cum tu vezi „modelul”, şi-aşa cum „modelele” sunt.
Rudyard Kipling traducere de Tudor Dorin

29 Noi

„Invictus” de William Ernest Henley

Out of the night that covers me,
Black as the pit from pole to pole,
I thank whatever gods may be
For my unconquerable soul.
Din bezna fără de hotar
Ce mă-mpresoară pe pământ,
Eu, căror zei or fi, dau har
Pentru-al meu cuget neînfrânt.
In the fell clutch of circumstance
I have not winced nor cried aloud.
Under the bludgeonings of chance
My head is bloody, but unbowed.
În cruntă gheara-mprejurării
Nici n-am icnit, nici n-am ţipat.
Sub bâtele-ntâmplării, capul
Îmi sângeră, dar neplecat.
Beyond this place of wrath and tears
Looms but the Horror of the shade,
And yet the menace of the years
Finds and shall find me unafraid.
Prin ciudă, lacrimi, suferinţă
Mijeşte Groaza umbrelor,
Ci anii ce mă ameninţă
Mă află tot netemător.
It matters not how strait the gate,
How charged with punishments the scroll,
I am the master of my fate,
I am the captain of my soul.
Cu fapte bune şi mai rele
Răbojul mi-e crestat mereu,
Dar sunt stăpânul sorţii mele:
Cârmaciul sufletului meu.
William Ernest Henley traducere de Dan Duţescu

© 2018 blog.ro-en.ro