Arhiva categoriei 'Paralele'

18 Apr

„Song” de Christina Rossetti

When I am dead, my dearest,
Sing no sad songs for me;
Plant thou no roses at my head,
Nor shady cypress tree:
Be the green grass above me
With showers and dewdrops wet;
And if thou wilt, remember,
And if thou wilt, forget.
Când am să mor, iubite,
Nici cântec tânguios,
Nici flori nu voi la creştet,
Nici sumbrul chiparos.
Verzi ierburi crească-asupră-mi
Cu stropi de rouă, grei.
De vrei, aminte adu-ţi,
Ori uită, dacă vrei.
I shall not see the shadows,
I shall not feel the rain;
I shall not hear the nightingale
Sing on, as if in pain;
And dreaming through the twilight
That doth not rise nor set,
Haply I may remember,
And haply may forget.
Eu n-am să văd nici umbră,
Nici ploaie n-am să simt;
Nici n-am s-aud al mierlei
Viers, parcă tânguind.
Iar când se-ngână zile
Cu nopţi (în zori sau, poate
Spre-amurguri) mi-amnti-voi…
Sau poate uit de toate.
Christina Rossetti traducere de Tudor Dorin

11 Apr

„The Truth” de William Henry Davies

Since I have seen a bird one day,
His head pecked more than half-away;
That hopped about, with but one eye,
Ready to fight again, and die —
Ofttimes since then their private lives
Have spoilt that joy their music gives.
De când o pasăre-am zărit
Cu capu-aproape ciugulit,
Tot țopăind zburlită, chioară,
Cu gând să lupte și să moară,
De-atunci, când viața mă îmbie,
Nu gust întreaga bucurie.
So when I see this robin now,
Like a red apple on the bough,
And question why he sings so strong,
For love, or for the love of song;
Or sings, maybe, for that sweet rill
Whose silver tongue is never still —
Și-acum, văzând acest prigor,
Roș măr pe ramu-mbietor,
Și neștiind ce triluri scoate
De dragoste sau libertate
Sau cântă poate undei Clare
Ce curge susurând la vale,
Ah, now there comes this thought unkind,
Born of the knowledge in my mind:
He sings in triumph that last night
He killed his father in a fight;
And now he’ll take his mother’s blood —
The last strong rival for his food.
Vai, ce gând rău îmi vine-n minte,
Născut din ce-mi aduc aminte;
Își cântă fapta cugetată:
Azi-noapte ucise pe-al său tată,
Și-acum vrea sângele de mamă,
La masa lui, rival de seamă.
William Henry Davies traducere de Veronica Focșeneanu

04 Apr

„I am the Reaper” de William Ernest Henley

I am the Reaper.
All things with heedful hook
Silent I gather.
Pale roses touched with the spring,
Tall corn in summer,
Fruits rich with autumn, and frail winter blossoms–
Reaping, still reaping–
All things with heedful hook
Timely I gather.
Eu sunt Culegătorul.
Cu grijuliul cosor eu câte toate
Tăcut le culeg,
Roze pale cu mângâiere de primăvară,
Grâu înalt vara-n toi,
Poame-mbogăţite de toamnă
Şi fragile flori ale iernii –
Culeg, întruna culeg –
Cu grijuliul cosor eu câte toate
La timp le culeg.
I am the Sower.
All the unbodied life
Runs through my seed-sheet.
Atom with atom wed,
Each quickening the other,
Fall through my hands, ever changing, still changeless.
Ceaselessly sowing,
Life, incorruptible life,
Flows from my seed-sheet.
Eu sunt Semănătorul,
Toată viaţa cea neîntreruptă
Trece prin traista mea cu seminţe,
Atom cununat cu atom,
Fiecare-nviindu-l pe celălalt,
Cad printre mâinile mele,
Veşnic schimbându-se, mereu neschimbaţi.
Neîncetat, semănând,
Viaţa, viaţa ce nu putrezeşte
Curge din traista mea cu seminţe.
Maker and breaker,
I am the ebb and the flood,
Here and Hereafter,
Sped through the tangle and coil
Of infinite nature,
Viewless and soundless I fashion all being.
Taker and giver,
I am the womb and the grave,
The Now and the Ever.
Făcător şi sfărâmător,
Eu sunt secarea şi revărsarea,
Aici şi Apoi.
Gonit prin încâlcişul şi vălmăşagul
Nesfârşitei naturi,
Pe nevăzute, pe neauzite
Eu plămădesc tot ce este fiinţă.
Primitor şi dăruitor,
Eu sunt pântecul şi mormântul,
Cel ce se cheamă Acum şi Deapururi.
William Ernest Henley traducere de Dan Duţescu

28 Mar

„The Secret of the Machines” de Rudyard Kipling

We were taken from the ore-bed and the mine,
We were melted in the furnace and the pit—
We were cast and wrought and hammered to design,
We were cut and filed and tooled and gauged to fit.
Some water, coal, and oil is all we ask,
And a thousandth of an inch to give us play:
And now, if you will set us to our task,
We will serve you four and twenty hours a day!
Scoase-am fost din zăcăminte și din mine,
Și topite-n gropi anume și-n cuptor –
Ne-au croit, ca fără greș să ne îmbine,
Meșteri fauri după planurile lor.
Cerem doar unsoare, apă și cărbune,
Și-un micron de joc, spre-a nu înțepeni;
Și acum, de vreți la treburi a ne pune,
Vă slujim din zori în zori și zi de zi!


Continuare »

21 Mar

„Time, You Old Gypsy Man” de Ralph Hodgson

Time, You Old Gypsy Man
Will you not stay,
Put up your caravan
Just for one day?
Timpule, țigan bătrân,
Tot hoinar, hoinar,
Nu tragi șatra lângă drum
Doar o zi măcar?
All things I’ll give you
Will you be my guest,
Bells for your jennet
Of silver the best,
Goldsmiths shall beat you
A great golden ring,
Peacocks shall bow to you,
Little boys sing.
Oh, and sweet girls will
Festoon you with may,
Time, you old gypsy,
Why hasten away?
Iacă-ți dărui tot ce vrei –
Gazdă vreau să-ți fiu –
Pentru iapă zurgălăi
Din argint zglobiu;
Îți vor bate fauri buni
Greu inel de aur,
Ți s-or închina păuni,
Băieței cânta-vor,
Fete dulci ți-or prune-n sân
Maci sărbătorești,
Timpule, țigan bătrân,
Pentru ce zorești?
Last week in Babylon,
Last night in Rome,
Morning, and in the crush
Under Paul’s dome;
Under Pauls’ dial
You tighten your rein –
Only a moment,
And off once again;
Off to some city
Now blind in the womb,
Off to another
Ere that’s in the tomb.
Mai deunăzi hăt la Babel,
Ieri la Roma-ai tras,
Iară azi la Sfântul Pavel
Ai făcut popas,
Colo-n forfotă, sub ceas,
Ai strunit zăbala –
Doar o clipă ai rămas,
Apoi… iarăși valea!
Către altă cetățuie
De abia născând,
Și iar Alta ce azi nu e
Și va fi mormânt.
Time, you old gypsy man,
Will you not stay,
Put up your caravan
Just for one day?
Timpule, țigan bătrân,
Tot hoinar, hoinar,
Nu tragi șatra lângă drum
Doar o zi măcar?
Ralph Hodgson traducere de Dan Duțescu

14 Mar

„The Rat” de William Henry Davies

„That woman there is almost dead,
Her feet and hands like heavy lead;
Her cat’s gone out for his delight,
He will not come again this night.
“Femeia asta dă să moară,
De plumb i-e trupul, o povară;
Motanul zburdă pe afară,
Și nu se-ntoarce astă-seară.
„Her husband in a pothouse drinks,
Her daughter at a soldier winks;
Her son is at his sweetest game,
Teasing the cobbler old and lame.
Prin cârciumi soțu-i umblă beat
Iar fata-i râde cu-un soldat;
Băiatul gustă-un joc barbar:
Îl sâcâie pe-un biet cizmar.
„Now with these teeth that powder stones,
I’ll pick at one of her cheekbones:
When husband, son and daughter come,
They’ll soon see who was left at home.”
Cu dinții care sfarmă totul
I-oi roade moartei nasul, botul;
Să vadă-ai ei venind acasă
Cam cine e stăpân în casă!”
William Henry Davies traducere de Andrei Bantaș

© 2018 blog.ro-en.ro