29 Iul
Nu vă hrăniţi mâna
E mai sigur dacă este leşinată de foame 
Arhiva categoriei 'Traduceri'
28 Iul
“Timbru” de Ion Barbu
| Cimpoiul veşted luncii, sau fluierul în drum Durerea divizată o sună-ncet, mai tare… Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare Şi unda logodită sub cer, vor spune – cum? |
The bagpipe sear to meadows or flutes to highways dry Do voice their sundry sorrow with worse or better ease – Oh, but the rock in prayer, the earth stripped by the breeze, And the vast wave to heaven betrothed will wonder – why! |
| Ar trebui un cântec încăpător, precum Foşnirea mătăsoasă a mărilor cu sare; Ori lauda grădinii de îngeri, când răsare Din coasta bărbătească al Evei trunchi de fum. |
A song capacious one would need, to vie The surfy silken rustling of the salt sated seas, Or else the angels’ paean above the apple-trees As from the male rib Eve’s trunk of smoke soars to the sky. |
| Ion Barbu | traducere de Dan Duţescu |
21 Iul
“Sonet IV” de William Shakespeare
| Unthrifty loveliness, why dost thou spend Upon thyself thy beauty’s legacy? Nature’s bequest gives nothing but doth lend, And being frank, she lends to those are free. |
De ce cu dulce risipire cheltui doar pentru tine-a frumuseţii rază? Nu face daruri Firea; din buchetu-i, ea împrumută celor ce-o urmează. |
| Then, beauteous niggard, why dost thou abuse The bounteous largess given thee to give? Profitless usurer, why dost thou use So great a sum of sums, yet canst not live? |
Atunci, zgârcit frumos, de ce-mi insultă privirea-ţi blândă bunele-mi strădanii? O, cămătare păgubos, prea multă avere-aduni când prea puţini ţi-s anii! |
| For having traffic with thyself alone, Thou of thyself thy sweet self dost deceive. Then how, when nature calls thee to be gone: What acceptable audit canst thou leave? |
Făcând negoţ numai cu tine însuţi îţi vei trăda, lăuntric-dulce eul iar moartea când va fi s-auză plânsu-ţi ce vei lăsa în urmă? Gândul, greul, |
| Thy unused beauty must be tombed with thee, Which used, lives th’ executor to be. |
Că, nemuncită, frumuseţea moare fără să-ţi fi ajuns moştenitoare. |
| William Shakespeare | traducere de Gheorghe Tomozei |
14 Iul
“The Gardener XXV” de Rabindranath Tagore
| “Come to us, youth, tell us truly why there is madness in your eyes?” “I know not what wine of wild poppy I have drunk, that there is this madness in my eyes.” “Ah, shame!” “Well, some are wise and some foolish, some are watchful and some careless. There are eyes that smile and eyes that weep — and madness is in my eyes.” |
”Tinere, spune-mi, de ce sunt ochii tăi plini de nebunie ?” ”Nu ştiu ce vin de maci sălbatici am băut, că-n ochii mei a apărut această nebunie.” ”Ruşine ţie!”. ”Există înţelepţi şi nebuni, prevăzători şi nepăsători. Există ochi care zâmbesc şi ochi care plâng, iar ochii mei sunt plini de nebunie!” |
| “Youth, why do you stand so still under the shadow of the tree?” “My feet are languid with the burden of my heart, and I stand still in the shadow.” “Ah, shame!” “Well, some march on their way and some linger, some are free and some are fettered — and my feet are languid with the burden of my heart.” |
”Tinere, de ce stai aşa de tăcut la umbra acestui copac?” ”Picioarele mi-s grele de povara inimii mele. Caut odihnă la umbra acestui pom”. ”Ruşine ţie!” ”Unii urmăresc drumul, alţii merg la întâmplare, Unii sunt liberi, alţii înlănţuiţi. Dar picioarele mele sunt grele de povara inimii mele.” |
| Rabindranath Tagore | traducere de George Popa |
07 Iul
“Cogito” de George Bacovia
| Mi-am realizat Toate profeţiile Politice. Sunt fericit… Frumos Este cerul Senin, sau mânios. Un aforism celebru Te face să trăieşti… Nu-i mâini, Nici azi, Nici ieri, Timpul… |
I have fulfilled All my political Prophecies. Happy I am, Beautiful Is the sky, Clear or angered. A well-know aphorism Makes one live. Not tomorrow, Not today, Not yesterday Is Time – |
| George Bacovia | traducere de Dan Duţescu |