19 iun.

Binge-watching în Oxford English Dictionary

Serialele de televiziune și filmele sunt parte importantă a culturii noastre, iar obsesia noastră colectivă față de conținutul ușor de accesat se extinde dincolo de micul ecran. Drept dovadă stă Oxford English Dictionary, care tocmai a recunoscut “binge-watch” drept termen în dicționar, alături de mai mult de 900 de termeni.

Definit drept “a privi mai multe episoade (ale unui program de televiziune) consecutiv sau într-o succesiune rapidă”, “binge-watch” este un termen familiar printre milleniali sau printre cei care adoră să devoreze întregul sezon al unui serial dintr-o singură vizionare. Termenul își are originea la sfârșitul anilor 1990 când oamenii au cumpărat seturi de DVD-uri ca să urmărească to serialul o dată.

Martin spune:

Pentru că suntem preocupați de a spune povestiri despre cuvinte semnificative, așteptăm până când termenii au istoria lor și trece cam un deceniu înainte de a adăuga vreunul. „Binge-watching” a fost folosit pentru prima oară în contextul seturilor de DVD-uri de la sfârșitul anilor 1990, dar acum tehnologia s-a schimbat și este vorba mai mult despre vizionarea streaming.

Netflix a fost un inovator în domeniu. Când s-a lansat în 1997, a schimbat modul în care spectatorii închiriau filme. Mai recent, a născut totodată fenomenul de difuzare simultană a episoadelor și – în consecință „binge-watching” – cu lansarea primului show Netflix Original, „House of Cards”, în 2013.

Popularitatea din ce în ce mai mare a serviciilor de streaming și a „binge-watching” a diminuat numărul de persoane care urmăresc programele de televiziune. Millennialii și Gen Z conduc această tendință, cu 91% Gen Z și 86% dintre milleniali apelând la „binge-watching”, potrivit unui raport al Deloitte din 2018.

Ne putem da seama de multe lucruri despre momentul cultural actual uitându-ne la termenii din dicționar. De exemplu, discuțiile neîncetate privind genul, sexualitatea și prejudecățile au determinat Oxford English Dictionary să recunoască cuvintele “microaggression” (o declarație sau un act privit drept prejudecată), „misgender” (a se referi la cineva cu gen diferit decât cel cu care se identifică) și „pansexual” (persoană care este atrasă de toate identitățile sexuale, dincolo de identitățile binare masculin/feminin).

Câțiva termeni au fost adăugați termeni pentru a recunoaște diferitele orientări care au legătură cu atracția romantică (opusă celei sexuale), printre care: “ace” (versiunea prescurtată a termenului “asexual”), “biromantic”, „heteroromantic” și „homoromantic.”

Katherine Connor Martin, director al U.S. Dictionaries la Oxford University Press, a declarat:

Unul dintre domeniile cele mai evidente în care vocabularul limbii engleze s-a extins în ultimele decenii este cel legat de gen și sexualitate.

“Bechdel test” este un alt termen definit ca parte dintr-o conversație importantă privind diversitatea și incluziunea în industria filmului, mai ales în lumina mișcărilor #MeToo și #OscarSoWhite.

Conform Oxford English Dictionary, “Testul Bechdel” este “o metodă neoficială de evaluare a modului în care un film sau o producție de ficțiune portretizează sau nu femeile într-un mod care le marginalizează sau care afișează sexismul sau stereotipul de gen”. Pentru ca producția să treacă testul e nevoie să fie întrunite trei criterii. Primul, trebuie să existe cel puțin două femei (cu un nume). Al doilea, femeile trebuie să discute între ele. Ultimul, trebuie să discute despre altceva decât despre un bărbat. Testul e denumit după scriitoarea Alison Bechdel, care pentru prima oară a schițat aceste condiții în banda ei desenată “Dykes to Watch Out For” din 1985.

Ideea persistentă de la Hollywood că filmele care se concentrează pe femei nu au încasări mari de box office probabil că este motivul pentru care atât de multe filme nu trec testul. De fapt, o analiză a FiveThirtyEight privind 1615 filme realizate între 1990-2013 a arătat că bugetul mediu pentru filmele care au trecut testul Bechdel a fost mai mic decât al filmelor care nu l-au trecut. Presupunerea că filmele aprobate de Bechdel se vând Prost a fost desființată în analiza care a arătat că astfel de filme aduc un profit mai mare decât cele care au picat testul.

Katherine Martin adaugă:

„Testul Bechdel” este unul dintre termenii care reflectă schimbările din mass media. Termenii folosiți în mass media reprezintă o modalitate prin care vestea se răspândește rapid și ajunge la masa mare a populației.

Dicționarul definește “impostor syndrome” drept “incapacitate constantă de a crede că succesul unei persoane se datorează sau a fost obținut în mod legitim ca rezultat al propriilor eforturi și calități”. Sindromul poate afecta și femei și bărbați, dar femeile tind să fie afectate mai frecvent și cu un grad de severitate mai mare.

Acest fenomen poate explica parțial de ce femeile aplică pentru posturi doar când simt că sunt potrivite 100% pentru acea poziție, în vreme ce bărbații aplică și când nu îndeplinesc decât 60% din cerințele postului.

Alți termeni notabili și amuzanți noi: „beerfest”, „bewhiskered”, „broccoli rabe”, „energy vampire”, „Facebook” (ca verb), „hip-hoppy”, „impactful”, „lab rat”, „positive energy”, „teenagery”, „teensploitation”, „untippable”, „whataboutery”, „yessir”, „Zenned-out”, „Zeus-like”.

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

© 2018 blog.ro-en.ro