Verbul a reevalua are un singur sens, însemnând „a evalua din nou, pe baze noi, ceva”, fără a avea, deocamdată vreun sinonim. Până acum, dicţionarele ortografice trimiteau la verbul a evalua, dar acum DOOM2 îi dedică un articol separat, pentru că s-a impus, probabil, ca fiind de sine stătător.

Prin urmare, reevaluarea se face pe baze noi şi pornind, de obicei, de la detectarea unei erori făcute anterior şi care necesită, ulterior, o corijare. Sau, în egală măsură, poate fi vorba despre modificarea circumstanţelor, a datelor problemei, despre necesitatea schimbării – din motive obiective, sau despre o modificare fundamentală a percepţiei, a convingerilor personale.

Prin cele mai profunde implicaţii ale sale, verbul acesta poate fi, şi el, asociat sfârşitului unui an şi începutului celui următor. Consecinţă firească a felului în care ne rememorăm faptele şi sentimentele, reevaluarea poate aduce cu sine regrete, dar şi o înţelegere profundă a sinelui, o înţelepţire – nescutită de amar, poate, însă absolut necesară pentru creştere.