31 Oct

„A Grammarian’s Funeral” de Robert Browning

Shortly after the revival of learning in Europe. Curând după începutul Renaşterii în Europa.
Let us begin and carry up this corpse,
Singing together.
Leave we the common crofts, the vulgar thorpes
Each in its tether
Sleeping safe on the bosom of the plain,
Cared-for till cock-crow:
Look out if yonder be not day again
Rimming the rock-row!
That‘s the appropriate country; there, man‘s thought,
Rarer, intenser,
Self-gathered for an outbreak, as it ought,
Chafes in the censer.
Leave we the unlettered plain its herd and crop;
Seek we sepulture
On a tall mountain, citied to the top,
Crowded with culture!
All the peaks soar, but one the rest excels;
Clouds overcome it;
No! yonder sparkle is the citadel‘s
Circling its summit.
Thither our path lies; wind we up the heights:
Wait ye the warning?
Our low life was the level‘s and the night‘s;
He‘s for the morning.
Step to a tune, square chests, erect each head,
‘Ware the beholders!
This is our master, famous calm and dead,
Borne on our shoulders
Săltaţi coşciugul, dar, cântând în cor.
Noi vom lăsa în urmă,
Împiedicate în priponul lor,
Cătun, ogradă, turmă,
Dormind ferite pe câmpie până
Vor trâmbiţa cocoşii.
Priviţi spre buza crestei cum se-ngână,
Cu bezna, zorii roşii!
Acolo-n vârf, pe nenfricatul stei,
Gândirea mult aleasă,
Ca din cădelniţă, din sinea ei,
Se zbate ca să iasă.
Lăsăm cireada şesului – noi sus
Va să-i săpăm mormântul,
Pe-un munte-ncins de-oraş, unde şi-a spus
Cultura greu cuvântul!
Înalt e orice pisc, ci unul doar
Mai sus de nouri suie.
Priviţi! L-încearcănă ca un pojar
Lumini din cetăţuie.
Poteca-aceasta urcă spre tării.
Ce aşteptaţi? Noi, bieţii,
Suntem ai nopţii şi-ai câmpiei fii;
El este-al dimineţii.
Păşiţi făr-a privi, cu pieptul plin,
Semeţi, în pas cu corul.
Pe umeri ducem, renumit, senin
Şi mort, pe-nvăţătorul.

Sleep, crop and herd! sleep, darkling thorpe and croft,
Safe from the weather!
He, whom we convoy to his grave aloft,
Singing together,
He was a man born with thy face and throat,
Lyric Apollo!
Long he lived nameless: how should spring take note
Winter would follow?
Till lo, the little touch, and youth was gone!
Cramped and diminished,
Moaned he, „New measures, other feet anon!
„My dance is finished?”
No, that‘s the world‘s way: (keep the mountain-side,
Make for the city!)
He knew the signal, and stepped on with pride
Over men‘s pity;
Left play for work, and grappled with the world
Bent on escaping:
„What‘s in the scroll,” quoth he, „thou keepest furled?
„Show me their shaping,
„Theirs who most studied man, the bard and sage, –
„Give!” – So, he gowned him,
Straight got by heart that book to its last page:
Learned, we found him.
Yea, but we found him bald too, eyes like lead,
Accents uncertain:
„Time to taste life,” another would have said,
„Up with the curtain!”
This man said rather, „Actual life comes next?
Patience a moment!
Grant I have mastered learning‘s crabbed text,
Still there‘s the comment.
Let me know all! Prate not of most or least,
Painful or easy!
Even to the crumbs I‘d fain eat up the feast,
Ay, nor feel queasy.”
Oh, such a life as he resolved to live,
When he had learned it,
When he had gathered all books had to give!
Sooner, he spurned it.
Image the whole, then execute the parts –
Fancy the fabric
Quite, ere you build, ere steel strike fire from quartz,
Ere mortar dab brick!
Dormi, turmă! Dormi cătun ferit de ploi!
Noi vom purcede-acolo,
Spre înălţimi. Cel prohodit de noi,
O, liricule-Apolo,
Îţi semăna la chip şi glas. Câtva
Nu l-a ştiut o lume.
Cum poate primăvara prevedea
Că iarna tot pe drum e?
Şi anii tineri au sfinţit apoi.
Sfrijit, adus din spate,
Oftă: „Vin ritmuri şi picioare noi!
Mi-e dansul pe-ncheiate?
Nu! Asta-i calea lumii.‖ (Spre oraş!
V-aţineţi lângă munte!)
A oamenilor milă, dârz, trufaş,
El a ştiut s-o-nfrunte.
Trudind, râvnind să fie dezlegat,
Cu toţi s-a luat la trântă.
„Ce ţii în sulu-acela-nfăşurat?
Arată-mi ce cuvântă
Poetul şi-nţeleptul despre om!”
S-a-nveşmântat în robă,
A învăţat de-a rostu-ntregul tom
Şi-a fost de carte tobă.
Aflatu-l-am cu ochi de plumb şi chel,
Cu limba-mpleticită.
„Sus vălul!” ziceau unii. „Joacă-altfel!
Nu pierde o clipită!”
„Adevărata viaţă va urma?”
O clipă! Ştiu glosarul
Prea trudnic al ştiinţei; dar mai va
Să aflu comentarul.
Vreau să ştiu tot – de-i greu sau de-i uşor!
Am să mă-nfrupt cât zece –
La benchet – pân-la ultimul oscior –
Şi n-o să mi se-aplece.
Ce viaţă-şi hotăra adeseori
Când ar fi fost să scape,
Când va fi strâns a cărţilor comori!
Dar n-o simţea aproape.
La-ntreg ia seama, dup-aceea doar
Fă partea, dup-aceea
Zideşte zid şi iscă din amnar
Şi cremene scânteia!
(Here‘s the town-gate reached: there‘s the market-place
Gaping before us.)
Yea, this in him was the peculiar grace
(Hearten our chorus!)
That before living he‘d learn how to live –
No end to learning:
Earn the means first – God surely will contrive
Use for our earning.
Others mistrust and say, „But time escapes:
Live now or never!”
He said, „What‘s time? Leave Now for dogs and apes!
Man has Forever.”
Back to his book then: deeper drooped his head
Calculus racked him:
Leaden before, his eyes grew dross of lead:
Tussis attacked him.
„Now, master, take a little rest!” – not he!
(Caution redoubled,
Step two abreast, the way winds narrowly!)
Not a whit troubled
Back to his studies, fresher than at first,
Fierce as a dragon
He (soul-hydroptic with a sacred thirst)
Sucked at the flagon.
Oh, if we draw a circle premature,
Heedless of far gain,
Greedy for quick returns of profit, sure
Bad is our bargain!
Was it not great? did not he throw on God,
(He loves the burthen) –
God‘s task to make the heavenly period
Perfect the earthen?
Did not he magnify the mind, show clear
Just what it all meant?
He would not discount life, as fools do here,
Paid by instalment.
He ventured neck or nothing – heaven‘s success
Found, or earth‘s failure:
„Wilt thou trust death or not?” He answered „Yes:
Hence with life‘s pale lure!”
That low man seeks a little thing to do,
Sees it and does it:
This high man, with a great thing to pursue,
Dies ere he knows it.
That low man goes on adding nine to one,
His hundred‘s soon hit:
This high man, aiming at a million,
Misses an unit.
That, has the world here – should he need the next,
Let the world mind him!
This, throws himself on God, and unperplexed
Seeking shall find him.
(Suntem la porţi. Acolo, negreşit
E piaţa – se zăreşte.)
Avea un gând al său deosebit –
(Căutaţi mai bărbăteşte!)
Pân-a trăi, a învăţat mereu
Cum să trăiască-anume.
Câştigă-ntâi muncind; şi Dumnezeu
„Ţi va da un rost în lume.
Spun sceptici: „Timpul fuge! Să trăieşti
Ori azi, ori niciodată!”
„Ce-i timpul? Azi e pentru câini şi peşti.
Vecia ne e dată!”
De calculus chircit, de tussis supt,
Cu capul şubred foarte,
Cu plumb topit în ochi, neîntrerupt
S-a cocârjat spre carte.
„Maestre, te-odihneşte!” Ţi-ai găsit!
(Doar câte doi în rânduri.
Păzea! E drumul strâmt şi şerpuit!)
Nestrămutat în gânduri,
La buchii iar, trudind mai abitir,
(Suflet aprins-burete);
Precum un zmeu năprasnic, din potir
Sorbea cu sacră sete.
O, prost ni-e târgul dac-am desenat
Un cerc prea de cu vreme,
Râvnind, în loc de-un rod îndepărtat,
Pripite tantieme!
N-a fost măreţ? La Domnul n-a cerut
(Povara Lui îi place)
Eonul sfânt şi fără de-nceput
Să îl strămute-ncoace?
Nu a sporit gândirea, arătând
Ce înţeles au toate?
El viaţa, cum fac oamenii de rând,
N-a decontat-o-n rate.
Tot sau nimic! Izbândă pentru zei
Sau pentru noi sminteală.
„Te-ncrezi în moarte-au ba?: „Vezi bine! Piei,
Ispită-a vieţii, pală!”
De fleacuri lacom, cel neînţelept
Le află-o viaţă-ntreagă;
Cei falnici dau cu măreţia piept
Şi mor făr‘ să-nţeleagă.
Cel mic adună bob cu bob şi-ades
La suta lui răzbate:
Din milionul omului ales
Lipseşte-o unitate.
Un om mărunt îşi are lumea-aici;
O alta dacă-şi cere,
Să i-o găsească oamenii pitici,
Dacă le stă-n putere!
Cel mare-i juruit lui Iehova;
Cătându-L, cu adinsul,
E-ncredinţat că într-o zi, cumva,
Îl va afla pe Dânsul!
So, with the throttling hands of death at strife,
Ground he at grammar;
Still, through the rattle, parts of speech were rife:
While he could stammer
He settled Hoti‘s business – let it be! –
Properly based Oun –
Gave us the doctrine of the enclitic De,
Dead from the waist down.
Well, here‘s the platform, here‘s the proper place:
Hail to your purlieus,
All ye highfliers of the feathered race,
Swallows and curlews!
Here‘s the top-peak; the multitude below
Live, for they can, there:
Tocea gramatică mereu, ne-nfrânt
De-a morţii mâini hapsâne;
Dar se-njgheba şi partea de cuvânt.
Cât mai putea să-ngâne,
Pe Hoti l-a-nţeles într-un sfârşit,
L-a pus pe Oun la cale,
Pe De enclitic ni l-a tălmăcit,
Mort de la brâu la vale.
Aici e creştetul. Să-l coborâm.
V-aducem închinare,
Înaripatelor de-nalt tărâm,
Zăgani şi corbi de mare!
Aici e piscul cel mai avântat.
Mulţimea necuprinsă
Trăieşte dedesubt, căci i-a fost dat
Şi-astfél a fost deprinsă.
This man decided not to Live but Know –
Bury this man there?
Here – here‘s his place, where meteors shoot, clouds form,
Lightnings are loosened,
Stars come and go! Let joy break with the storm,
Peace let the dew send!
Lofty designs must close in like effects
Loftily lying,
Leave him – still loftier than the world suspects,
Living and dying.
Ci el, nu să trăiască-a înţeles ‒
El a dorit să ştie!
Cum, tocmai lui să-i fi zidit la şes
Locaşul de vecie?
Aici e glia cuvenită lui,
Aici zbor meteorii,
Îşi sapă fulgerele cărărui,
Se înfiripă norii
Şi stele vin şi pier. Cu desfătări
Furtuna să-l răsfeţe
Iar roua păcii dinspre patru zări
În zori să-i dea bineţe!
La ţel înalt, înalt deznodământ.
De noi, deci, se desparte ‒
Mai sus decât s-ar crede pe pământ,
Viu, trăitor şi-n moarte.

Robert Browning traducere de Leon Leviţchi

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

  • No related posts:

© 2017 blog.ro-en.ro