14 ian.
Nici nu ştii peste cine dai pe drumuri
Unii s-ar putea chiar să te ajute 
Rezultate
02 ian.
„The White Goddess” de Robert Graves
| All saints revile her, and all sober men Ruled by the God Apollo’s golden mean – In scorn of which we sailed to find her In distant regions likeliest to hold her Whom we desired above all things to know, Sister of the mirage and echo. |
N-o rabdă sfinții, nici acei ce vor să ție A lui Apolo cale mijlocie – Așa că am plecat să-i dăm de rost, La capetele lumii de-ar fi fost: Mirajul șoaptelor ne atrăgea Un unic țel în viață era ea. |
| It was a virtue not to stay, To go our headstrong and heroic way Seeking her out at the volcano’s head, Among pack ice, or where the track had faded Beyond the cavern of the seven sleepers: Whose broad high brow was white as any leper’s, Whose eyes were blue, with rowan-berry lips, With hair curled honey-coloured to white hips. |
N-am pregetat; din câte sunt sub cer Am cercetat de-a rând orice ungher Între Vulcani aprinși și ghețuri moarte Pe drumuri ce se-afundă mai departe De grota celor șapte somnoroși. Ca de ivoriu fruntea ei era. Ochi de safir, buze – scorușe roșii, Păr de culoarea mierii o-ncingea. |
| The sap of Spring in the young wood a-stir Will celebrate with green the Mother, And every song-bird shout awhile for her; But we are gifted, even in November Rawest of seasons, with so huge a sense Of her nakedly worn magnificence We forget cruelty and past betrayal, Heedless of where the next bright bolt may fall. |
Cu seva lunii mai, pomi din zăvoi Pe Muma-Munte o sărbătoresc Și-un timp o cântă neamul păsăresc; Ci noi, chiar dacă gerul e în toi, O preamărim atunci când își prăvale Asupra noastră măreția goală, Uitând cruzimea ei de altcândva Și trăsnetele cari voi mai cădea. |
Robert Graves | traducere de Leon Levițchi |
30 iul.
a traversa
Verbul a traversa vine din franțuzescul traverser, fiind deci un neologism. Înseamnă „a trece de pe o parte (a unui loc, a unui drum, a unei ape) pe cealaltă parte”, fiind sinonim cu a parcurge, a străbate, a tăia (de-a curmezișul), a trece (peste sau dincolo) – cu referire la munți, țări, mări, oceane etc.
Termenul are și două utilizări mai rar întâlnite, din limbaj marinăresc. Prima se referă la „a prinde ancora cu cârligul de traversieră și a o așeza orizontal”, iar a doua are în vedere acțiunea de „a așeza o vergă travers pe punte”.
Atunci când are sens figurat, cuvântul este echivalent cu a trăi, a simți, a suporta, dar și cu a depăși, deoarece se presupune că asta durează o anumită perioadă de timp, finalizându-se cu eliminarea emoțiilor negative și ducerea la bun sfârșit a unui proces de vindecare. Se traversează, astfel, perioade dificile ori crize de tot soiul.
Continuare »
23 iul.
a rezerva
Verbul a rezerva este un neologism venit din limba franceză – réserver, în urma procesului de relatinizare (din mai vechiul reservare). Înseamnă, în primul rând, „a păstra ceva pentru cineva sau pentru ceva, pentru alt timp sau pentru altă întrebuințare; a pune deoparte (ceva) dintr-un tot”, fiind sinonim cu a (re)ține, a opri. Una dintre expresiile cel mai des folosite este a-și rezerva dreptul (a-și păstra pentru sine un drept).
Utilizat cu valoare pasivă, verbul se explică prin „a destina exclusiv (sau special) unei persoane sau unui grup, ori pentru un anumit scop”, fiind echivalent cu a atribui. Sensul figurat are în vedere soarta, providența, adică „a stabili dinainte” – a hărăzi, a hotărî, a meni, a orândui, a predestina, a pregăti, a rândui, a sorti, a soroci, a ursi, adică „a-i face cuiva parte de ceva”.
Continuare »
11 sept.
a (se) deschide
Verbul a (se) deschide vine din latinescul discludere și are numeroase utilizări, dată fiind vechimea sa în limbă. Mai întâi de toate, are în vedere acțiunea de „a da la o parte, a împinge în lături ceva care închide”, referindu-se la o ușă, o fereastră, un capac etc., scopul fiind acela de „a descoperi deschizătura de acces într-o încăpere sau într-un spațiu”. Nuanța reflexivă are în atenție obiectul așezat la intrare și presupune „a lăsa liber accesul sau vederea” ori „a da spre”.
Un alt sens extrem de des folosit este echivalent cu „a desface, a face să nu mai fie împreunat sau strâns”. Foarte interesante mi se par aici expresiile construite pe această semnificație, pentru că toate au un sens propriu, dar și un sens figurat: a deschide gura, a deschide ochii, a deschide mâna, a deschide brațele – au în vedere atât acțiunea propriu-zisă, fizică a corpului uman, cât și sentimente ori calități umane simbolizate de aceste gesturi.
În altă ordine de idei, termenul se poate referi la îndepărtarea terenurilor sterile situate deasupra unui zăcământ, la dezlipirea unui plic și despăturirea unei scrisori, la desfacerea unei cărți ori a unui caiet la o anumită pagină, la intervențiile chirurgicale în organele corpului, la pământ sau la ape, la răni ori la flori, la peisaje și priveliști care se înfățișează vederii, la drumuri, la acțiuni juridice, la jocuri de toate felurile, la instituții și școli, la expresii ale feței, la culori ori vocale.
Continuare »
21 aug.
a hoinări
Verbul a hoinări este format prin derivare de la adjectivul hoinar, iar sensul cel mai comun este „a umbla hoinar, a bate drumurile, a călători mult și fără țintă, fără rost, fără căpătâi”. La rândul său, adjectivul s-a format prin derivare de la substantivul hoină/oină – termen cu origine necunoscută, numele unui joc vechi.
Dintre sinonimele cel mai des folosite, mai aproape de sensul profund al termenului se găsesc a colinda, a cutreiera, a peregrina, a pribegi, a rătăci, iar a vagabonda poate fi considerat un echivalent cu o nuanță ușor peiorativă. Regionalismele și arhaismele sunt multe și interesante: a bădădăi, a budușlui, a hăimăni, a horhăi, a lăinici, a nemernici, a ștrengări, a tălălăi, a techerghi.
Sunt frumoase și expresiile echivalente, care par a folosi cu precădere două verbe: a umbla creanga ori a umbla frunza frăsinelului, a umbla lelea / teleleu, dar și a bate străzile, drumurile sau pădurile. Iar dintre neologisme, dicționarele identifică un singur sinonim, livrescul a flana, venit din franceză (flâner).
Continuare »